Timpul prezent
Politică. Societate. Cultură. Un talkshow despre lucrurile care contează cu Adela Greceanu & Matei Martin. Un produs Radio România Cultural
Timpul prezent
Speranță după summitul G7 de la Evian - interviu cu Robert Lupițu
Use Left/Right to seek, Home/End to jump to start or end. Hold shift to jump forward or backward.
Sprijinul pentru Ucraina, războiul din Orientul Mijlociu, reglementarea zonei digitale, dezechilibrele economice globale sînt cîteva teme de pe agenda summitului G7, care a început luni și se încheie astăzi. Liderii celor mai dezvoltate economii ale lumii – Canada, Statele Unite, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Regatul Unit, alături de Uniunea Europeană – s-au întîlnit în localitatea franceză Evian. Alături de ei, la invitația președintelui Emmanuel Macron, au participat la summit și alți lideri mondiali, între care președintele ucrainean Volodimir Zelenski, premierul indian Narendra Modi şi preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi. Președintele american Donald Trump a avut o întîlnire la summitul G7 cu omologul său ucrainean, după care a spus că Rusia ar trebui să încheie un acord cu Ucraina. De asemenea, toți liderii G7, inclusiv Donald Trump, au adoptat o declarație prin care se angajează să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul militar pentru Ucraina, afirmîndu-și susținerea neclintită față de Ucraina. Ce semnificație are acest document al liderilor G7? Care a fost atmosfera la summitul de la Evian? Vor impune din nou Statele Unite sancțiuni împotriva Rusiei, vizînd exportul de petrol? Cum arată relația transatlantică în acest moment, după toate tensiunile din ultima vreme dintre liderii europeni și președintele american? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al publicației „Calea Europeană”.
Cancelarul german Friedrich Merz a vorbit la summitul G7 despre speranță, în legătură cu unitatea transatlantică pe tema sprijinului pentru Ucraina. S-a schimbat ceva în atitudinea lui Donald Trump față de Ucraina?
Robert Lupițu: „Aceasta pare să fie senzația. Şi acesta ar putea să fie un efect al faptului că președintele american se află acum în postura de a fi încheiat conflictul (cu Iranul) – cel puțin pentru moment, vom vedea în ce direcție vor merge lucrurile –, dar putem vorbi de un acord cu Iranul, care vizează atît deschiderea Strîmtorii Ormuz, cît și faptul că Iranul va abandona programul nuclear. Ceea ce poate fi translatat de către Donald Trump într-un succes și îl poate duce în postura de a încerca să pună umărul pentru a pune capăt și războiului din Ucraina. Este important pentru Ucraina, dar și pentru arhitectura de securitate din Europa, să o facă din perspectiva susținerii integrității teritoriale a Ucrainei, a reconstrucției acestei țări, a faptului că Rusia este cea care se face vinovată de acest conflict. Pe de altă parte, să nu uităm că în ultimele luni, cînd nu și-a îndreptat atenția spre acest conflict, Ucraina a putut să fie sprijinită și susținută foarte bine de aliații europeni, atît în materie de logistică, atît în materie de sprijin financiar, cît şi în materie de presiuni diplomatice, sancțiuni la adresa Rusiei și așa mai departe. O atenție sporită a lui Donald Trump spre teatrul de conflict Rusia-Ucraina poate crea provocări suplimentare pentru europeni. Deoarece Statele Unite vor dori să regleze tempo-ul acestor negocieri și știm foarte bine discuțiile de anul trecut, cînd europenii se temeau că ar putea să fie lăsați pe dinafara negocierilor. Tocmai acestea sînt temerile care se doresc a fi prevenite, numai și pentru că s-a creat acest cadru la summit-ul G7, a existat mai multă încredere între aliați. O încredere care a trebuit să fie firească, dar care nu întotdeauna funcționează.”
Cum arată relația transatlantică în acest moment, după toate tensiunile din ultima vreme dintre liderii europeni și președintele american?
Robert Lupițu: „Aduce cu imaginea unui plus de optimism pentru summit-ul NATO de la Ankara. De fapt, toate eforturile sînt făcute în această direcție, inclusiv faptul că ieri, în timp ce summit-ul G7 avea loc la Evian, Parlamentul European îndepărta ultimele blocaje procedurale în calea implementării acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, unul care reechilibrează, din punct de vedere comercial și tarifar, relația în favoarea Statelor Unite, pentru că Uniunea Europeană are un excedent comercial mult mai mare. Și deja și la nivelul NATO se lucrează cu diferite scenarii și abordări. Avem acest concept de NATO 3.0, în care vorbim despre o Europă mai puternică în interiorul NATO, în care Europa să facă mai mult pentru apărarea convențională. Vorbim de acest nou model de forțe, care presupune că Statele Unite nu-și vor mai dizloca forțe suplimentare și poate vor retrage anumite tehnici și tehnologii militare de rang convențional, pentru că nu se mai pot concentra simultan pe atîtea teatre de operații și acestea să fie suplinite de către europeni. Practic, unul dintre lucrurile pe care și le dorea Donald Trump, plus sporirea angajamentelor pentru securitate și apărare, adică angajamentele bugetare. Dar, în general, relația pe care aliații europeni o au cu a doua administrație Trump este una care privește și în sens larg anticipativ, pe un termen mediu, dar una care privește și în momentul imediat. Și, practic, depășirea contextului potențial convulsiv, cu summitul G7 sau la summitul NATO, este un obiectiv, pentru că oferă un respiro.”
Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral
O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural
Să maximita.
SPEAKER_03S-a părut amința generală la acest summit de șapte?
SPEAKER_01A fost o amință pregătită minuți de gazele Franceze, de președintele franceze Emmanuel Macron, pentru un summit la IVA în același hotel în care în urmă cu 22-23 de ani, președintele francez de la așa vreme, Jac, gădua un summit cei drept G8, la momentul respectiv, că nu creștim foarte bine, facea parte și Rusia în acest format până la excluderea sa din informații revenire la G7 ca urmare a neferiei legale a peninsului Crimea. Și este o atmosferă creată în această formă de destindere și cooperare, pentru că în primul rând a fost ultimul summit G7 pentru președintele franceze Emmanuel Macron, care va preda anul viitor cheile de la Elize unui alt președinte, deci era și o chestiune de moștenire politică. Și în al doilea rând pentru că stilul imprevizibil al președintelui american Donald Trump, care anul trecut a plecat de la summitul G7 din Canada pentru a superviza și pregăti atât operațiunii care au avut loc dacă ne auce bine aminte, Mirman Hammer în ceea ce privește Iranul, cât și anumite probleme interne, l-au pus pe președintel Francez Emmanuel Macron în situația de a se gândi inclusiv cum reușește să mențină un președinte american imprevizibil, dar să-l mențină angajat. Și de aceea am văzut diferite episoade care fac dericiul publicului pe rețelele sociale. Mă gândesc aici la momentul când cancelarul german Friedrich i-a zăruit lui Donald Trump un tricou al naționale de fotbal al Germaniei, tricou pe care echipa de podbal îl poartă în această perioadă la campionatul mondial de fotbal găzduit și de Statele Unite. Un tricou în care era inscriționat numele președintelor american și numărul 47, știm că Donald Trump, în al doilea să mandat, ăsta al 47-ile la președinte al Statelor Unite. Și din acest punct de vedere pare că s-a lucrat intens pentru a asigura această atmosferă caldă între aliți care până mai ieri făceau aceste lucruri doar din convingere fermă și din aderarea la un corp comun de valori, acum cu mai mult interesic pentru a menține alianța democratică în picioare.
SPEAKER_00Președintele american Donald Trump a avut o întâlnire la summitul G7 cu homologul său ucrainean, după care a spus că Rusia ar trebui să încheie un acord cu Ucraina. De asemenea, toți lidii G 7, inclusiv Donald Trump, au adoptat o declarație prin care se angajează să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei și a fost odată primul militar pentru Ucraina, afirmându-se susținerea necrintită față de Ucra. Robert Pupitu, ce semnificație are acest document al liderilor G7?
SPEAKER_01Semnificația aparte a acestui document este faptul că președintele american se numără printre susținătorii sau semnatării acestei declarații, în sensul în care această declarație G7, care conține trei pagini și e alcătuită din trei pagini și conține, de fapt, aspecte geopolitice în care sunt simț situațiile din orientul Mizlociu, relația cu China sau provocările cu China și situația războiului Rusiei în Ucraina. Toate acestea sunt incluse în acel document. Președintele american a manifestat această susținere pentru acest document, ceea ce arată o speranță pe care atât cancelarul german Federic Merț a grăbit să o clameze, dar și președintele franceze Emmanuel Macron, chiar și de la NATO, secretarul general Mark Rute a salutat acest lucru pentru că să nu uităm urmează în câteva săptămâni în summitul NATO de la Ancara, care era privit și e privit cu șcepticism pe fondul transformărilor din interiorul alianței, dar care urmăresc cumva să stabilească un nou tonus între aliți, incluzi cu Statele Unite pentru a susține Ucraina. Faptul că acest summit G7 a debutat cu anunțul acordului între Statele Unite și Iran, care va fi semnat vineri la Geneva, arată că cel puțin pentru moment, Statele Unite și Donald Trump își pot reorienta atenția din spreorientul mijlociu, măcar punctual pentru a se concentra pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Există semnale, cel puțin din ceau comunicat liderii occidentali că președintele americani poate să fie înțeles din nou și mai bine că Ucraina are nevoie de sprijin și că Ucraina în egală măsură își dorește și pacea. De altfel am avut recent această scrisoare a președintă lui Ucrainean Voludimir Zelensky către omologul lui Vladimir Putin pentru a stabili o întâlnire într-o capitală neutră, fie că el veția, fie că e Turcia, mărifer ca țară, fie că sunt țări arabe, pentru a putea iniția negocieri de pace. Ucraina în mult cercă să obțină și acele licențe pentru interceptoare paitriet pentru apărarea sa antiaeriană. Este foarte important că în acea declarație am avut și angajamentul legat de sancțiuni, pentru că atât Marea Britanie, Canada, c și Uniunea Europeană care pe câtește al 21-a pachet de sancțiuni urmăresc în continuare să strângă și urubul măsurilor respective la adresa Rusiei. Dacă un Donald Trump este imprevizibil, nu putem ști va întâmpla după ce va ajunge acasă și va discuta din nou, poate cu Vladimir Putin, dar și cu Volodimir Zelensky exact cum vede soluționarea acestui conflict.
SPEAKER_03Așa este declarația finală a summitului vorbește despre intensificarea presiunii asupra economiei Rusiei, inclusiv prin sancțiuni în sectorul petrolului și gazelor, dar cât de dureros poate fi acest pachet dacă va fi aplicat pentru Rusia.
SPEAKER_01Rusia deja resimte aceste presiuni în mod puternic, de alfel la summitul de 7 a fost prezent ca invitat și premierul Indian Arendram, care a purtat discuții și cu Emmanu Macron și cu Volovin Zelensky și cu liderii instituțiilor UA, pentru că știm foarte bine, India este printre principalii cumpărătorii de petrol rusesc și indirect finanțează efortul de război al Rusiei. Pe de altă parte, suntem într-un moment în care nu doar că războiul Rusie împotriva Ucrainei l-a depășit în longevitate, dacă pot spune așa, primul război mondial, suntem și în situația ca durată, suntem și în situația în care Ucraina la acest moment nu a mai rezistat pierderi teritoriale și în eală măsură a recâștigat teritorii în ultimele luni. Deci Rusia stagnează pe front și este un moment în care, din acest punct de vedere, cu presiunea sancțiunilor cu stagnările de pe front, cu adaptarea armatei ucraine cu susținerea pe care Ucraina o primește atât de la nivelul Uniunii Europene, știm foarte bine că vedem fondurile de blocate, vedem parcursul către un deblocat. În NATO pregătește un pachet de zeci de miliarde de sprijin pentru Ucraina. Sunt forme suplimentare de presiune la adresa Rusie.
SPEAKER_03Vorbați, Robert Supicu, ceva mai devreme, despre licențele pentru rachete Patriot, care ar fi condițiile și de fapt, despre ce este vorba mai exact?
SPEAKER_01Vorbim în primul rând despre faptul că știm foarte bine, Ucraina a primit diferite sisteme pe AT-ă în ultimii ani, unul dintre ele a fost donat și de către România, mai ales în perioada administrației Biden. Vorbim practic despre licențe prin care Ucraina să poată fabrica sub tehnologia americană și împreună cu Statele Unite astfel de interceptoare, adică efectiv rachete propriu-zise care să fie întrebuțate în interiorul întregelor întregului sistem. Este o chestiune cumva delicată pentru că, evident, vorbim în primul rând de tehnologie, de know-how, de certificări. Este un sistem foarte apreciat la nivelul alianței și în eală măsură un sistem care arată capacitatea sa Statelor Unite de a proiecta forță prin sistemele lor payet și de aceea discuția poate păra mai, este mai complicată decât decât un simplu sprijin, o simplă. Ea merge cumva în aceeași direcție, dacă îmi permiteți exemplu, și cu momentul în care s-a discutat foarte mult dacă avioane F16 pot fi oferite Ucrainei, era perioada aceea în care totuși trebuiau piloții certificați, pregătiți și așa mai departe. Și sunt anumiti pași tehnici pe care, în general, experții militari, îi înțeleg mult mai bine din perspectiva unor aspecte tehnice care fac dificilă astfel de procedură de la o simplă declarație de intenții politice până la efectiv producerea celor interceptoare sau utilizarea anumitor tehnologii.
SPEAKER_00Cancelarul german Friedrich Merț a vorbit la summitul G7 despre speranță în legătură cu unitatea transatlantică pe tema sprijinului pentru Ucraina. S-a schimbat oareceva în atitudinea lui Donald Trump față de Ucraina în ultimele săptămâni, în ultimele luni.
SPEAKER_01Aceasta pare să fie senzația și acesta ar putea să fie un efect al faptului că președintele american se află acum în postura de a fi încheiat conflictul cel puțin pentru moment, vom vedea în ce măsură și în ce direcție vor merge lucrurile, dar putem vorbi actualmente de un acord cu Iranul care vizează atât deschiderea sântorii ormuzi, cât și faptul că Iranul va abandona practic programul nuclear, ceea ce poate fi translatat de către Donald Trump într-un succes și îl poate duce în postura de a încerca să pună umărul, a pune capăt și războiului din Ucraina. Este important pentru Ucraina cât și pentru arhitectura de securitate din Europa să o facă din perspectiva susținerii până la urmă, a integrității teritoriale a Ucrainei, a reconstrucției acestei țări, a faptului că Rusia este cea care se face vinovată de acest conflict. Pe de altă parte să nu uităm că în ultimele luni când nu și-a întrăpat atenția spre acest conflict, Ucraina a putut să fie sprijinită, susținută foarte bine de aliții europeni, atât în materie de logistică, atât în materie de sprijin financiar, atât în materie de presiuni diplomatice, sancțiuni la adresa Rusiei și așa mai departe. O atenție sporită a lui Donald Trump spre teatrul de conflict Rusia-Ucraina poate crea suplimentar provocări pentru europeni deoarece Statele Unite vor dori să regleze tempo-ul acestor negocieri și știm foarte bine, din discuțiile din anii trecuți, din anul trecut, când europenii se temeau că ar putea să fie lăsați din afara negocierilor și tocmai acestea sunt cele care sunt temerile care se doresc ca fi prevenite, numai și pentru că s-a creat acest cadru la summitul G7, spre a exista mai multă încredere între aliți. Încredere care ar trebui să fie firească, dar care iată nu întotdeauna funcționată.
SPEAKER_03Schimbarea de perspectiva lui Donald Trump, schimbarea de guvern de la Budapest, cele două momente, cele două secvențe pot schimba cumva și soarta războiului pentru Ucraina?
SPEAKER_01Sigur, este important că prin schimbarea de putere de la Budapest nu mai avem un actor care să se opună atât de virulent și vehement susținerii pentru Ucraina la nivelul Uniunii Europene. Și asta ajută mult mai bine poziția Uniunei Europene cu privire la cu privire la Ucraina, dar în mod cerc, ceea ce contribuie la reglarea poziției americane este acel lucru ca Donald Trump și administrația americană să înțeleagă cât mai bine că este vorba despre a crea o ordine și o siguranță în interiorul securității europene, care nu poate fi creată prin contextul în care federația rusă a reșit cumva învingătoare din această situație, nu pe teatrul conflictului, ci la masa negocierilor. Dar nici nu suntem în situația în care să ne gândim că Statele Unite vor putea să impună o direcție de la A la Z pentru că dacă se putea face acest lucru până acum, acest lucru era reușit. Asta ce înseamnă? Asta înseamnă că Statele Unite sunt singura țară recunoscută de către federația rusă în această privință pentru a asigura o funcție de mediere, astfel că în momentul în care administrația Trump își asume această funcție de mediere în tocmai pentru a putea fi prolifică, trebuie să aibă o abordare nu echidistantă, că într-adevăr înțelegem că aceasta nu își are sensul din punct de vedere al înțelegerii valorilor și principiilor. Dar un anumit tip de abordare care se țină Rusia la masă. Și aceasta poate să vină atât prin această formă, cât și prin formele de presiune care sunt exercitate la adresa Federației Rusie prin sancțiune.
SPEAKER_00Chiar așa Robert Lupicu vor impune din nou Statele Unite sancțiuni împotriva Rusiei vizând exportul de petrol?
SPEAKER_01Există o direcție promițătoare ca urmare a acestui summit G7. Știm foarte bine că anunțase președintele american o serie de sancțiuni care ulterior au mai fost temporizate ca urmare a ceea ce s-a întâmplat cu intervenția în Orientul Mizociu. Și din acest punct de vedere ne puteam aștepta la noi mutări, nu urmează o perioadă liniștită pe plan global, chiar dacă situația din Orientul Mizociu pare să se mai fi aclimatizat. Asta nu înseamnă că Statele Unite nu vor continua să genereze provocări la nivelul întregului sistem internațional, în tocmai pentru a putea să-și asigure puterea, dar în egală măsură pentru a dejuca jocurile rivalilor strategice, care în mo cercar rămâne China, dar și Rusia din perspectiva faptului că are acest parteneriat fără limite cu China.
SPEAKER_00Cum arată relația transatlantică în acest moment, după toate tensiunile din ultima vreme dintre liderii europeni și președintele american?
SPEAKER_01Duce, cu imaginea unui plus de optimism pentru summitul NFT de la Ankara, de fapt, toate eforturile sunt făcute în această direcție, inclusiv faptul că chiar ieri, în timp ce summitul G7 avea la Eian, Parlamentul European îndepărtat ultimele blocaje procedurale în calea implementării acordului comercial dintre Uniunea European și Statele Unite, unul care reechilibrează din punct de vedere comercial și tarifar relația în favoarea Statelor Unite, pentru că Unia Europeană are un excedent comercial mult mai mare. Și deja și la nivelul NATO se lucrează cu diferite scenarii și abordări. Av acest concept de NATO 3.0, în care vorbim despre Europa mai puternică în interiorul NATO, în care Europa să facă mai mult pentru apararea convențională, vorbind acest nou model de forțe care presupune că Statele Unite nu-și vor mai disloca forțe suplimentare și poate vor retrage anumite tehnici și tehnologii militare de rang convențional pentru că nu se mai pot concentra simultan pe teatre de operații și acestea să fie suplinite de către Europeni, practic unul dintre lucrurile pe care și le dorea. Donald Trump plus spirea angajamentelor pentru securitate și apărarea, adică angajamentele bugetare, dar în general, relația pe care alieni o au cu a doua administrație Trump, este una care privește și în sens larg, anticipativ tă un termen mediu, dar una care privește și momentul imediat și practic depășirea contextului potențial convulsiv cu sumitul G7 sau la summitul NATO, este și acesta un obiectiv pentru că oferă un respiru, nu oferă o certitudine pentru că Donald Trump nu este un personaj, o personalitate politică care să procedeze altfel, el se hrănește din aceste forme de a fi provocator și a ieșit din limitele sau din liniile uzanțelor și ceremonialului politico-diplomatic.
SPEAKER_03Dar cum va arăta acest summit în NATO din Turcia, de la încarea de luna viitoare?
SPEAKER_01Va fi un summit în care probabil vom asista la o cotitură între mai multă Europă în interior NATO, spre mai multă responsabilitate a Europei în interiorul NATO, cu încercarea de a conserva și de a menține bazele istorice ale prezenției americane și anume comandamentele, trupele care. Sunt prepoziționate și așa mai departe, dar în tocmai pentru a putea permite Statelor Unite să se concentreze pe aceste alte statere globale și nu, în ultimul rând, se dorește a fi un summit care să ofere noi impulsuri în zona acestei direcții de revitalizare industrială, pentru că acest lucru este văzut inclusiv la nivelul Statelor Unite, cu conflictul care a avut loc în orientul mijlociu, că chiar și cea puternică armată din lume poate întâmpla dificultăți de apovizionare în momentul în care stocurile deținute și rulate sunt folosite la o viteză mult mai mare decât ce a planificat, adică la scara unui conflict.
SPEAKER_00Cum se pregătește România pentru summitul NATO din iulie de la Ankara?
SPEAKER_01România se pregătește în primul și în primul rând cu gestionarea unei crize politice și guvernamentale. Adică suntem într-un context în care România din păcate nu este în ceamai să etapa sa din punct de vedere politic și decițional. Sigur că reprezentarea la summitul NATO este făcută la nivel prezidențial și echipele tehnice din Minister de Externe și de apărare pot lucra concret pe dosare, însă important este semnalul politic. Acuma pentru România este foarte important să se asigure că livrează pentru ea însă, dar și în cadrul alianței cu cheltuielile legate de apărare și infrastructura duală. Aceile 3,5% plus 1,5%. Să vedem în ce măsure România crește în această direcție. Este foarte important să atragă în continuare atenția asupra amenințelor care au loc în zona mâini negre să se găsească soluții până când ne vor veni propriile capabilități cu trațate prin safe pentru a putea să facem față amenințărilor cu dronă și ale atacurilor cu dronă pe care Rusia le poartă împotriva Ucrainei. Și în eală măsură pentru România în mult cerc este important să se menține atât implicarea americană în securitatea europeană, cât și să fie parte din creșter acestui post de securitate în interiorul Europei, dar în cadul NATO, să nu uităm că la Samentul București 9, pe care președintă lui Micușan l-a găsit în luna mai, acel format agenților de pe factic al NATO, să a recunoscut importanța acestui concept NATO 3.0, în care înseamnă că aliții europeni a făcut pentru propria securitate și apărare în timp ce Statele Unite rămân principalul pilon în corona vertebrală a acestei securități colective euroatlantice.
SPEAKER_00Robert Lupitu, vă mulțumim pentru analiză și explicații. Noi suntem ade la Grecianu. Puteți asculta timpul prezent și pe site-ul radio România Cultural.Ru, precum și pe platformele de podcaste, pe Apple podcast și Spotify. Cu bine pe curent!
SPEAKER_03Un doctor despre politică, societate și cultură difuzată pe limitul adățină la Radium România Culturală. Comestii să apăsit episodul de adresi. Lasă-mi în comentarii să spunem neapărat postulatie pe Facebook. Așteptă pagină privul presentă.