„Sîntem încă departe de o pace justă pentru Ucraina” - interviu cu Mihai Isac

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a adresat președintelui rus Vladimir Putin o scrisoare deschisă în care îi propune o întîlnire față-n față pentru încheierea războiului. Putin a răspuns că nu vede vreun motiv să se întîlnească cu Zelenski, dacă nu este schițat un acord de pace. Liderii europeni Friedrich Merz, Emmanuel Macron și Keir Starmer au salutat și susțin propunerea lui Zelenski. Care a fost miza lui Volodimir Zelenski să-i propună liderului de la Kremlin o întîlnire față-n față? Care este situația de pe front, ce putere mai are Ucraina de a rezista atacurilor Federației Ruse? L-am întrebat pe Mihai Isac, analist de politică internațională, gazda emisiunii „Fake News Alert” de la TVR Moldova. 

Scrisoarea lui Zelenski pare că îi e adresată lui Putin, dar fiind un document deschis, publicul ei e de fapt mult mai larg. Președintele ucrainean vizează elitele ruse, administrația Trump, liderii europeni și chiar opinia publică internațională. E un mijloc public de presiune. Cît de mult contează acest gen de diplomație?
Mihai Isac: „Contează foarte mult, avînd în vedere că – ați menționat corect – nu este o scrisoare adresată doar președintelui Putin. Este o scrisoare adresată președintelui american Trump, în anul super electoral american 2026. Sînt mai puțin de șase luni pînă la așa-numitele midterm elections, alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial din Statele Unite, unde sînt puse în joc o treime din locurile pentru Senatul american și întreaga componență a Camerei Reprezentanților. Aceste alegeri pot influența poziția Statelor Unite cu privire la Ucraina, dacă Partidul Republican va pierde controlul camerei superioare sau inferioare. Ne aducem aminte ce s-a întîmplat în epoca Biden, cînd Partidul Republican se opunea programelor lansate de administrația democrată Biden pentru susținerea Ucrainei. De asemenea, este o scrisoare adresată oligarhilor din jurul lui Putin, publicului din Ucraina, partenerilor europeni – și vedem și susținerea de care s-a bucurat acest demers din partea liderilor german, francez, britanic în timpul vizitei lui Zelenski în Marea Britanie. De asemenea, trebuie să subliniem că președintele Zelenski a încercat și implementarea unei diplomații a oligarhilor și inclusiv președintele rus a recunoscut în timpul lucrărilor summitului de la St. Petersburg, așa-numitul Davos rusesc, că oligarhul Abramovici a primit de la Zelenski un mesaj în timpul unei deplasări pe care acesta a făcut-o în Ucraina, un mesaj care a fost transmis lui Putin, dar că partea rusă refuză cu obstinație orice reluare a discuțiilor, în ciuda demersurilor de acest gen, dar și a presiunilor exercitate de alte state care ar dori să participe la declanșarea discuțiilor. Atît timp cît criza din Orientul Mijlociu ocupă agenda principală a Occidentului, Federația Rusă evită cu orice preț lansarea unor discuții care ar putea să ducă la o încetare a focului pe o perioadă mai lungă.”

În eventualitatea unui acord de pace sau unui armistițiu va fi nevoie de garanții de securitate pentru Ucraina. Inclusiv o forță multinațională după încetarea focului. Ce ar trebui să conțină aceste garanții?
Mihai Isac: „Aceste garanții ar trebui în primul rînd să permită instalarea unui sistem care să prevină încălcarea armistiţiului de către partea rusă. Partea rusă obișnuiește să încheie un armistițiu și să-l încalce atunci cînd îi convine. Dar este nevoie de prezență aeriană masivă, este nevoie de prezența pe teren a unor forțe din diferite state. (...) Este mult, mult prea devreme să vorbim de pace în Ucraina, dar poporul ucrainean a demonstrat că nu dorește să trăiască sub tirania Federației Ruse și, ne place sau nu ne place, vom acorda sprijin Ucrainei sau nu vom acorda sprijin Ucrainei, poporul ucrainian va continua să lupte pentru independență. Iar poziția Europei în lume va fi definită de modul în care va trata dosarul Ucrainei.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural 

Transcript

SPEAKER_02 1:22

Europeni, chiar opinia publică internațională, e un mijloc public de presiune. Cât de mult contează acest gest de diplomație?

SPEAKER_01 1:30

Contează foarte mult, având în vedere că ați menționat corect, nu este o scrisoare adresată doar personală președintelui Putin, este o scrisoare de pilde adresată președintelui american Trump în anul superelectoral american 2026, sunt mai puțin de șase luni până la așa numitele mid-term elections, alegere de la jumătatea mandatului prezidențial din Statele Unite, unde sunt puse în joc o treme din locuurile pentru senatul american și întreagă componență a camerei reprezentanților, aceste alegeri pot influența poziția Statelor Unite cu privire la Ucraina dacă partidul republican va pierde controlul camerei superioare sau inferioare. Ne aducem aminte de ce s-a întâmplat în epoca Biden când Partidul Republican se opunea programelor lansate de administrația democrată Biden pentru susținerea Ucrainei. De asemenea, este o scrisoare adresată oligarchilor din jurul lui Putin, este adresată publicului din Ucraina, este adresată partenerilor europeni și vedem și susținerea de care s-a bucurat acest demers din partea liderilor german, francezi, britanic în timpul vizitei de acum câteva zile al liderului Zelenski în Marea Britanie. De asemenea, trebuie să o subliniem că președintele Zelenski a încercat și implementarea unei diplomații a oligarhilor și, inclusiv președintele rus, a recunoscut în timpul lucrărilor summitului de la Sankt Petersburg, așa numitul Davos Rusesc. A recunoscut faptul că oligarful Abramovi a primit de la Zelenski un mesaj în timpul unei deplasări pe care a făcut-o în Ucraina, un mesaj care a fost transmis lui Putin, dar că partea rusă refuză cu obstinație orice reluare a discuțiilor în firea de mersurilor de acest gen, dar și a presiunilor exercitate de alte state care ar dori să participe la declanșarea discuțiilor, atâta timp cizinul mijlociu ocupă agenda principă a occidentului, federația rusă evită cu orice preț lansarea unor discuții care ar putea să ducă la o încetarea focului pe o perioadă mai lungă sau la identificarea unei unor modalități prin care situația de pe front să fie produsă și în termeni juridici și aici nu ne referim la o pașii, pentru că este mult prea de vreme să vorbim de o pace, dar ne referim poate la o încetarea focului pe linia de contact. Dar această scrisoare este, după cum spuneam, și un demers al președintelui Zelenski de a demonstra statelor partenere că este gata să negocieze, este gata să accepte tacit, dar nu din punct de vedere legal anumite pierderi teritoriale. Dar mesajul din to această situație este clar, Putin refuză dialogul, putin implementează în continuare tactici de diplomație hibridă, menite să întâlzie cu orice preț posibilitatea decanșerii unor negocieri care se ducă cu adevărat la instaurarea unei păci în Ucraina.

SPEAKER_00 4:50

Mihai, Isaac era previzibil răspunsul lui Vladimir Putin?

SPEAKER_01 4:55

Da, era previzibil, nu este pentru prima dată când președintele Putin face acest pas. Să nu uităm că el a respins și oferta venită din partea președintelui Zelenski în timpul vizitei pe care acesta a efectuat-o în urmă cu câteva săptămâni în Azerbaidjan, când a propus ca Bacu să fie scena unor discuții. De asemenea, o ofertă similară venită din partea președintelui Turc Erdogan cu mai multe ocazii, deci nu o singură dată, a fost refuzată de către președintele rus și în acest context trebuie să înțelegem că partea rusă are tot interesul de a menține războiul aprins în orientul mijlociu, fie că vorbim de situația din sfântarea ormuz, fie că vorbim de ceea ce se întâmplă în Lib, fie că vorbim de alte regiuni, tocmai pentru a îndepărta atenția comunității internaționale de la situația din Ucraina. Și de asemenea, Vladimir Putin speră ca după trecerea alegerilor din Statele Unite, președintele Trump să își menține controlul asupra celor două camere, ceea ce ar putea să permită acestea implementarea unor măsuri mult mai dure față de Ucraina. Dar, din nou, președinte Reselinski încearcă să facă acest demers și cu sprijinul Statelor europene. Vem presiune tot mai mare exercitate de Europa pentru a obține un loc la masa acestor negocieri, având în vedere că orice pace în Ucraina, orice încetare a focului în Ucraina, orice formă de armistițiu în Ucraina depinde cu siguranță de poziția Statelor Europene care vor trebui să preiau o parte importantă din costurile operațiului de menținere a încetării focului, dar și faptul că ceea ce se întâmplă în Ucraina ne privește direct. Dacă Statele Unite au avantajul celor două oceane care îi păzesc frontierele, noi în Europa, din păcate, trebuie să trăim cu umbra federației ruse în permanență și ne pare și nu ne place trebuie să recunoaștem că suntem sub o formă sau alta de război hibrid, cognitiv, decan de federația rusă împotriva noastră ca parte a occidentului?

SPEAKER_02 7:14

Ucraina transmite că ar putea accepta oprirea luptelor pe actuală linie frontului, dar că nu poate recunoaște anexările rusești. Care e diferența între înghețarea frontului și cedarea de teritorii? Și e acceptabil un asemenea dezvământ pentru opinia publică din Ucraina?

SPEAKER_01 7:34

În primul rând, când vorbim de războiul din Ucraina, trebuie să menționăm în permanență că războiul nu a început în 2022. Războiul a început în 2014. Prin anexarea ilegală a crimeii și prin declanșarea insurgenței anticonstituționale din regiunea de estă Ucrainei de către forțele politice proruse, susținute de serviciile federale de spionaj de la Moscova. Pentru o mare parte a publicului din Ucraina, anumite sedări teritoriale sunt acceptabile. Pentru autoritățile de la Kiev, acceptarea din punct de vedere al legislației a acestor cări teritoriale ar însemna o sinucidere politică. Nu există niciun politician de la Kiev care ar semna un act prin care să recunoască schimbarea prin forță a granițelor. De asemenea, ar însemna un precedent extrem de periculos pentru întreaga Europă, europeană a reușit să îngroape anumite probleme istorice, a reușit să rezolve prin programele desfășurate anumite probleme care există între statele membre. Dar un astfel de exemplu, un astfel de precedent de obținerea unor teritorii prin forță, duce la redeschiderea unor răni vechi. Și nu vorbim de un vorbim doar de câteva kilometri pătrați sau de câteva 10 de km pătrați, vorbim de o suprafată care înseamnă aproximativ 20% din suprafața Ucrainei. Înseamnă mai mult de jumătate din teritoriul României actuale, înseamnă mai mult decât teritoriul întregii Bulgarie și decât teritoriul a peste 10 state din chiar 15 din cadrul Uniunii Europene. Ar fi cea mai importantă schimbare de graniță din ultimele decenie. Dacă acest lucru ar fi acceptat din punct de vedere legal, juridic de către autoritățile de la Kiev, ar însemna sinucidere politică și nu numai pentru cei care ar accepta și ar însemna, desigur, o problemă foarte mare pentru toate statele implicate în astfel de dispute și să nu ne imaginăm că aceste dispute se limitează la continentul european. Orice stat din lume are un dosar, sau poate chiar mai multe, în care implică anumite solicitări teritoriale, pretenții teritoriale din partea altor state. Putem să uităm inclusiv la marivă state, cum este China, sau cum este India sau cum sunt Arabia Saudită. Toate aceste state au anumite probleme teritoriale care au fost rezolvate manulitarii de cele mai multe ori. Dar regiderea unei astfel de opțiuni desigur îngrijorează comunitatea internațională.

SPEAKER_02 10:32

Cum tripare discuția de până acum? Lasă-l un comentariu și spune în referatate. Dacă ti-a plăcut, dispute aceste episod ca să desfăre che altitul. Iar dacă vorrei să recordim, acordăm o evaluare cu steruțe. Putum cu decord. Continuăm discuția.

SPEAKER_00 10:51

Există Vladimir un acord de face, un acord de pace pe care l-ar vrea să stat înaintea unei eventual întâlniri cu precedentele drumului.

SPEAKER_01 11:02

Chiar acest tip de discurs pe care președulte Putin îl aficiază de foarte multe ori. Face parte din practicele diplomatice hibride, implementate de către partea rusă, pentru că vedem la fiecare rundă de negocieri, mai mult sau în puțin oficială, partea rusă vine cu zeci de solicitări suplimentare, menite să blocheze procesul de negocieri. Partea rusă solicită de pildă retragerea din regiunea, să spunem, a dombasului de vest, aceea regiune din Donbas încă ocupată de partea ucrainiană sau solicită retragerea din regiuni în care nu au intrat forțele ruse în timpul acestei acestei ofensive pescare largă. Depină dacă Ucraina ar accepta sedarea dombasului de vest, în primul rând ar fi o înfrângere morală pentru Ucraina, dar acea regiune este extrem de importantă și din punct de vedere militar, pentru că vorbim de o zonă fortificată timp de peste 10 ani de partea ucrainiană și unde Cheul a investit nu numai resurse financiare, dar și resurse umane. Vorbim de o zonă care, dacă ar fi codată, ar putea să devină o platformă pentru ofensive ulterioare ale federației ruse în interiorul Ucrainei. Atunci când vorbim despre o pace justă din punctul de vedere al Ucrainei, se referă și la oferirea unor garanții de securitate. Din punct de vedere al Federației Ruse, orice acord de pace dintre Kiev și Moscova ar trebui să ducă la acceptarea de către Kiev a pierderilor teritoriale, ceea ce ar însemna, după cum spuneam, peste 130-140.000 de km cadrați, deci mai mult de jumătate din teritoriul României actuale, ar însemna acceptarea unei reduceri semnificative a capacităților militare, dar și a dreptului Ucrainei de a dezvolta noi sisteme de luptă, iar acest avantaj tehnologic în acest moment este singurul as din mâneca Ucrainei, pentru că fără dezvoltarea unor unei adevărate industrie a dronelor, Kievul nu ar fi rezistat în fața mașinării de război sovietice și ar excuse, de asemenea, orice garanție de securitate pentru Ucraina oferită de Occident, deci vorbim, practic de slăbirea statului ucrainian și pregătirea ulterioară a unui nou război, pentru că federația rusă a mai făcut acest lucru. Acest mod de avoca negocieri nu este să străin celor care studiaază federația rusă, pe pildă, în timpul războiului din 2008 din Georgia, partea rusă la fel a oferit o serie de armistiții pe care tot partea rusă le-a încălcat. Iar noi aici la chișiniu știm foarte bine ce înseamnă oferta rusă. Pe pildă, dacă dimineață era încheiat un armistiți care ar fi permis retragerea populației civile și a răniților, după amiază armata rusă a ataca fără discriminare coloanele de refugiați care veneau din zona nistrului, către centrul Republicii Moldova. Deci trebuie să fim extrem de conștienți că Kievul refuză ofertele federației ruse pentru că este conștient de ce poate la ce poate să ducă acest lucru. Federația rusă are un obiectiv bine definit, incapacitarea Ucrainei ca stat și pregătirea unui viitor război care ar duce la ocuparea întregii întregi regiunea întregului stat. Ucraina în acest moment este singura pauză pentru a împiedica revenirea Federației Russe ca putere imperială în centrul Europei.

SPEAKER_02 15:11

Institutul pentru studiul războiului, dar și alți experți, spun că Rusia se află într-un moment de fragilitate de care comunitatea internațională ar trebui să profite. Rusia câștigă mai puțin teritoriul decât reucește Ucraina să recupereze. Iar eforturile de război ale Rusiei nu mai pot fi susținute de o economie tot mai slăbită. La Crân există oameni care să pună presiune pe Vladimir Putin să oprească războiul?

SPEAKER_01 15:39

Este greu de crezut acest lucru pentru că întregul sistem putinist există doar datorită războiului. Și de multe ori auzim anumite analize care proclamă un adevăr care nu corespunde realității și anume că dacă Vladimir Putin nu ar mai conduce Rusia, atunci războiul ar înceta. Oricine ar veni în locul lui putin, ar fi nevoit să adopte aceeași poziție dură, sau poate chiar mai dură, pentru a-și consolida puterea. În acest moment, acest război este în interesul clic de oli din jurul kremlinului. Pentru că dacă ne uităm și pe cifrele oferite de diferite oferite de diferite surse de informare, vedem că o parte din oligarhii afiliați politicii clămilului și au crescut în mod semnificativ averea portofului de active. Dar în același context trebuie să înțelegem că poporul rus este un popor care decontează decenii de propagandă. Și este când vorbim de generații întregi care nu au crescut decât având un singur lider pe putin, este clar că acestea nu vor funcționa după criteriile pe care noi, în Europa democrată, așa cum este, cu o democrație subredă în plină construcție, înțelegem să trăim. Și în acest context, orice încercare de a vinde iluzia unui lider al păcii în loc de liderul războiului Vladimir Putin, nu este decât o tactică de intoxicare venită din partea serviciilor federale de spionaj, ne aduce mai aminte de episodiul președinției lui Medvedev, când foarte mult din occident își puneau speranțele în posibilitatea ca Medvedev să îl învingă pe Putin în lupterea din interiorul sistemului. Până la urmă s-a dovedit că a fost totul o strategie de timp matrișca, iar Vladimir Putin este atât că punul politic al lui Medvedev, cât și inspirația acestuia. Iar declarațiile nucle ale domnului Medvedev nu vin decât să confirme acest lucru.

SPEAKER_00 18:06

Mihai Isaac, care mai este situația de pe front și ce putere mai are Ucraina de a rezista atacurilor federației ruse?

SPEAKER_01 18:15

Datorită avantajelor tehnologice și ale noilor strategii militare dezvoltate de partea ucrainiană, vedem că frontul rezistă. Vorbim de un front care se întinde pe o distanță de peste 1300 de kilometri, datorită acestor dezvoltării sistemelor de drone, partea ucrainiană rezistă mult mai bine decât ne-a fi așteptat. În ultimele luni, partea ucrainiană a recuperat p600 de km pătrați de teritoriul ocupat de partea rusă. La rândul său, partea rusă a reușit să ocupe anumite zone din regiunea Donbast, care rămâne cu obesie a liderelor de la Kremlin. Vedem că în ultimele zile, Europa a anunțat alocarea unei noi tranșe de 2,8 miliarde de euro din pachetul de 50 de miliarde de euro aprobate pentru sprijinilea Ucrainei. De asemenea, schimbările politice de la Budapesta au permit statelor europene să prevadă modul de alocare a 7,6 miliarde de euro. O mare parte din acești bani vor merge către înzestrarea armatei ucrainien, dar Ucraina, desigur, suferă de diferite probleme provocate de invazia pe scară largă Ucrainei, iar aici ne referim de incapacitatea de a-și menține o mare parte din unități la capacitate maximă de acțiune. Vedem foarte multe persoane care evită satisfacerea serviciului militar. Vedem un stat care se luptă cu o corupție, o corupție care este folosită și ca armă de Rusia împotriva Ucrainei și de asemenea vedem de o slăbire treptată a economii. În acest moment, Ucraina a reușit un lucru pe care că liniul nu se aștepta și anume înghețarea frontului pe o perioadă destul de lungă de timp. Dar atâta timp cât există acest avantaj tehnologic al Ucrainei în fața Federației Ruse, desigur, Chevul va rezista. Este adevărat că noi vorbim de sisteme de lutte, vorbim de sume de bani, dar vedem și această înversunare a ucrinienilor de a rezista în fața federației ruse, practic Ucraina în acest moment este în plin război de independență față de lumea rusă. Și dar vedem și o creștere a celor care ar accepta o pace condiționată cu garanții de securitate și care ar duce, desigur, și la anumite pierderi teritoriale, dar vedem un refuz de a capitula capitularea Ucrainei, care este de fapt obiectivul final al lui Vladimir Putin.

SPEAKER_00 21:05

Volodimir Zelenski face apel la liderii europeni din nou pentru întârirea cooperării în vederea asigurării unei securități sporite pentru întreaga Europă în domeniul apărării. Dar ce mai poate face Europa pentru a spri rezistența Ucrainei și totodată pentru a-și apărea propriul teritoriu?

SPEAKER_01 21:26

În primul rând, Uniunea Europeană ar trebui să regheze la impunerea sancțiunilor, pentru că din păcate, și putem să luăm exemplu domeniul turismului, sunt state europene care folosesc anumite portiții legale pentru a furniza vize cetățenilor federației ruse, ceea vorbim de Italia, Franța, sau avem state din Uniunea Europeană care încearcă să se irijeze în campioane ale dialogului cu Federația Rusă, iar aici vorbim, desigur, în acest moment fără Ungaria, dar vorbim de pildă Slovacia, Vedem evoluțiile guvernului Radev din Bulgaria, este nevoie ca Uniunea Europeană să transforme în termeni militari puterea sa economică și politică. Dar au fost lansate foarte multe programe capabile să ajute la o reînvestrare armatelor europene. Trebuie să înțelegem, Europa nu este un leu fără dinți. Foarte multe state europene au tradiții militare puternice cu armate care pot face fața unor conflicte moderne. Fiec vorbim de Franța, care are și capacități nucleare, fie că vorbim de Spania, care are capacități navale importante, fie că vorbim de Italia. Practic, tehnologia militară europeană este una dintre cele mai bune din lume. De plindă, Germania construiește diferite sisteme de lupte de la submarine până la avioane și până la artilerie grea, care poate să facă față unor confruntări de masă. Dar în acest moment, Europa încă se trezește din somnul păcii, care a fost practic autoimpus după brutalitatea războiilor jugoslave. Nimeni nu șm mai închipuia că în 2022 vom asista la un astfel de război pe scară largă, dar Europa poate să impune în continuare sancțiuni, poate să vegheze la respectarea sancțiunilor deja impuse și ar trebui să furnizăm mai mulți sprijin Ucrainei din toate punctele de vedere. Vedem o retragere treptată a Statelor Unite din această ecuație, cu toate că Europa a finanțat cumpărarea de armament american pentru Ucraina. Deci Statele Unite au un interes în menținerea unei stabilități afrontului în Ucraina. Dar trebuie să conștientizăm și faptul că anumite promiși făcute în urmă cu patru ani, cu trei ani, nu mai pot fi respectate și datorită particularităților politice din diferite sisteme de guvernare din Statele Europene. Ar trebui să fim extrem de conștienți că orice pace justă, așa cum se pronunță foarte mulți lideri europeni, nu poate fi implementată în Ucraina fără participarea Ucrainei, iar semnalele care vin din partea administrației Trump, de multe ori aruncă în ceală, aruncă o negură asupra tuturor demersorilor în acest sens.

SPEAKER_02 24:34

În eventualitatea unui acord de pace sau unui armistițiu va fi nevoie, oricum, de garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv o forță multinațională de încetare a focului. Ce ar trebui să conține aceste garanții, miai să pe scur, vă rog?

SPEAKER_01 24:49

Da, aceste garanții ar trebui, în primul rând, să permită instalarea unui sistem care să prevină încăcarea focului de către rus. Partea rusă obișnuiește să încheie un armistiție și să-l încalce atunci când îi convine. Dar este nevoie de prezența aeriană masivă, este nevoie de prezența pe teren a unor forțe din diferite state și atunci când ne referim la forțe de menținere a păcii, nu trebuie să ne referim strict la forțe militare europene, vorbim și de forțe militare ale unor state care au o tradiție în acest context, Bangladesh, China, Pakistan. Deci vorbim în primul rând de necesitatea formării unei coaliții politice la nivel internațional care să impună federației ruse respectarea oricăr forme de armisticiu. Este mult, mult prea devreme să vorbim de pație în Ucraina, dar poporul ucrainian a demonst că nu dorește să trăiască sub tirania federației ruse și ne place sau nu ne place, vom acorda sprijin Ucrainei sau nu vom acorda sprijinul Ucrainei. Poporul ucrainian va continua să lupte pentru independența. Iar poziția Europei în lume va fi definită de modul în care va trata dosarul Ucrainei.

SPEAKER_00 26:02

Mihai Isaac, vă mulțumim care mult pentru analiză și explicații. Să le spunem ascultătorilor noștri că vă pot urmări între altele și în emisiunea fake news alert de la TVR Moldova. Ale cărei edicii sunt disponibile și pe platforma YouTube. Noi suntem Adela Grecianu. Cumate Marti, puteți asculta timpul prezent și pe site-ul radiaromânia Culturali.ru precum și pe platformele de podcat pe Apple podcast și Spotify. Cu bine pe curând.

SPEAKER_02 26:41

La Radiar România Culturală. Cum site apăsat pe pisto de avanzare lasă-mi un comentariu ce spuneți ne părtei postoliterii pe Facebook. Autate pagina TIPL presentă.