Dacian Cioloș: „Francofonia înseamnă mai mult decît soft power”

Următorul Sommet al Francofoniei va avea loc în noiembrie, în Cambodgia. Iar România va avea, pentru prima dată, un candidat pentru funcția de secretar general al Francofoniei. Fost comisar european, fost prim-ministru și eurodeputat, Dacian Cioloș are o veche și trainică legătură cu limba franceză și cu Franța. L-am invitat să vorbim despre candidatura sa la funcția de secretar general al Francofoniei, despre semnificaţia prezenţei României în cadrul acestei organizaţii şi relevanţa Francofoniei în contexul lumii de azi, marcate de războaie şi tensiuni.

Într-o lume în care organizațiile internaționale, tratatele și mecanismele multilaterale par tot mai fragile, ce relevanță mai poate avea Organizația Internațională a Francofoniei?
Înseamnă o limbă comună – și e ceea ce o diferențiază față de alte organizații internaționale. Faptul că există această platformă de limbă, cultură, educație. Franceza, față de limba engleză, e mai degrabă o limbă punte, care nu își propune să înlocuiască limbile locale sau limbile naționale și să universalizeze comunicarea printr-o singură limbă. (...) Statele membre se simt reprezentate de această organizație, în zona Africii, mai ales, dar și în Asia și în Oceania. Secretarul general al acestei organizații joacă de foarte multe ori rolul de mediator atunci cînd apar conflicte, cînd apar tensiuni în anumite regiuni. Și de asta e o organizație care are perspective pentru că spre deosebire de ONU sau de alte mari organizații internaționale care se formalizează foarte mult, unde se negociază foarte mult texte, rezoluții, declarații care apoi sînt mai puțin respectate, aici, în Francofonie, contactele – pentru că are și o dimensiune politică, are și o dimensiune practică, de finanțări de proiecte –, contactele între statele membre sînt mai frecvente și mai consistente.  

Ce ar însemna, concret, pentru România, obținerea, prin candidatura dumneavoastră, a funcției de secretar general al Francofoniei?
Ar însemna, în primul rînd, prezența unui român în fruntea unei organizații internaționale. Nu știu dacă România a mai avut, cel puțin în istoria recentă, un secretar general al unei organizații internaționale. A avut secretar general adjunct la NATO, prin domnul Mircea Geoană. Are reprezentare periodică la ONU, dar un mandat întreg la conducerea unei organizații internaționale nu știu să fi avut. Deci ar fi, în primul rînd, o relevanță diplomatică pentru România, ar fi o victorie a diplomației române. Pentru că eu sînt candidatul statului român, nu candidez pe persoană fizică. Apoi, din această poziție, aș putea facilita prezența și relevanța României în anumite zone unde, altfel, România ar fi mai puțin prezentă. Şi sînt zone cu potențial de creștere economică importantă, zone geostrategice importante. Mă refer aici la Africa, Asia, relația cu Canada – care, de cînd a început disputa cu Statele Unite și de cînd Organizația Națiunilor Unite slăbește în relevanță, se uită tot mai mult la alte mijloace și pîrghii de conectare cu zone relevante din lume. În Africa creșterea economică e de la 4 puncte procentuale în sus. Sînt foarte multe țări cu resurse minerale esențiale și determinante pentru noile tehnologii digitale. Pe tot ce înseamnă chestiuni legate de securitate alimentară și agricultură, care iarăși sînt domenii securitare cheie și strategice în lume, la fel, relația dintre Europa și Africa e una importantă.

Aici aveți un background important.
Da, sigur. E unul din atuurile pe care le am în această candidatură – faptul că e un domeniu important pentru multe țări din Francofonie și un domeniu pe care s-a lucrat destul de puțin pînă acum în cadrul Organizației Internaționale a Francofoniei sau rețelei Francofoniei.

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural 

Transcript

SPEAKER_01 0:06

Timpul prezent la Radiu România Culturală. A dă la creceanu și Martei Marti.

SPEAKER_00 0:29

Următorul somnel al francofoniei va avea loc în noiembrie în Cambodgia, iar România va avea pentru prima dată un candidat pentru funcția de secretar general al Francofoniei. Fost comisar european, fost primistru și eurodeputat. Darcea Cioloș are o relație veche și trainică cu limba franceză și cu Franța. Bună seara, bun venit la Rede România Cultural Domnule Dacian Cioloșă.

SPEAKER_02 0:54

Bună seara și bine v-am găsit!

SPEAKER_01 0:56

Ce mai înseamnă astăzi Francofonia, într-o lume în care organizațiile internaționale, tratatele și mecanismele de cooperare multilaterale par tot mai fragile. Ce relevanță mai are organizația internațională a Francofiei?

SPEAKER_02 1:10

Înseamnă 90 de state din lume de pe practic toate continentele, înseamnă o limbă comună și e ceea ce o diferențează față de alte organizații internaționale, faptul că există această platformă de limbă, cultură, educație și franceza față de limba engleză e mai degrabă o limbă punte care nu își propune să înlocuiască limbile locale sau limbile naționale și să universalize comunicarea printr-o singură limbă. Limba franceză e și răspândirea ei în mediu francofon e gândită în așa fel încât să pună în valoare și limbile locale. De foarte multe ori profesorii care sunt formați pentru limba franceză sunt formați pornind de la limba locală sau regională și limba franceză e utilizată ca limbă punte. E o organizație care trăiește, o organizație care funcționează. Statele membre să simt reprezate de această organizație organizație în zona Africii mai ales, dar și în Asia și în Oceania. Organizația și secretarul general al acestei organizații joacă de foarte multe ori rolul de mediator atunci când apar conflicte, când apar tensiune în anum. Și de asta e o organizație care are perspective pentru că spre dosebire de omul, de exemplu, sau eu știu alte mari organizații internaționale care se formalizează foarte mult, un se negociază foarte mult texte, rezoluții, declarații dacă apoi sunt mai puțin respectate. Aici în francofonie. Pentru că are și o dimensiune politică, are și o dimensiune practică de finanțări de proiecte, contactele între statele membre sunt mai frecvente și mai consistente.

SPEAKER_01 3:18

Ați mai vorbit domnul Celor despre relația dumneavoastră cu limba franceză, dincolo de relevanța diplomatică, din cu de relevanță politică. Ce mai înseamnă pentru dumneavoastră spațiul cultural de limbă franceză?

SPEAKER_02 3:34

Organizația de altfel a apărut în jurul limbii franceze ca limbă comună și sigur că a mers la început foarte mult cooperarea pe dimensiunea culturală și pe dimensiunea educațională. În cadrul francofoniei rețelei francofoniei există mai multe structuri, mai multe instituții, între și agenția universitară a Francofoniei, care reunește o mie și ceva de universități peste tot în lume. Și asta e baza, asta e platforma. Pentru viitor și asta e și unul din principalele mele obiective, ca și candidat pentru poziția de secretar general să orientăm organizația asta spre viitor. Pentru că ea are încara asta în trecut legată de cultură și de educație. Însă pentru ca organizația să fie relevantă în viitor trebuie să fie mai realistă și mai încorată în realitate. Eu când am pregătit programul de candidat, am încercat să mă pun în mintea unui tânăr și să-mi pun întrebarea ce ar motiva astăzi un tânăr să învețe limba franțeză. Pentru că doar istoria și cultura trecutului nu e o motivație suficientă. Și am ajuns la concluzia că e important să întâm cooperarea economică, cooperarea pe digital, pe noile tehnologii. Altfel spuse folosim fundația asta care e deja foarte solidă de cultură, de educație, faptul că limba francezie o limbă punte și nu o limbă care înlocuiește limbile locale și naționale, și să mergem spre viitor să propunem și cooperări în domeniu economic, în domeniu comercial. Să stimulăm investițiile în spațiu francofon al companiilor din zona aceasta, Canada, Europa, chiar și în Asia, Vietnamul, de exemplu, o economie foarte puternică. În Africa se dezvoltă foarte mult economie. Creșterea economică e foarte consistentă în Africa, de ce e un potențial important de dezvoltare economică și spațiul francofon poate să fie o motivație în plus pentru a întâi cooperarea între țările din această zonă. Și atunci asta ar da un nou viitor organizației care ar intra într-o nouă etapă. Și asta e de altfel obiectivul meu dacă voi fi ales secretar general al organizației.

SPEAKER_01 6:16

Dar astăzi, când limba englezee este dominantă mai ales în era digital, în era inteligenție artificială, unde aproape toate aceste motoare de căutare și instrumente de lucru funcționează aproape exclusiv pe baza limbie engleze, cum mai poate fi apărată diversitatea limbii franceze, cum mai puteți pleda pentru învățare a limbii franceze?

SPEAKER_02 6:39

Păi, faptul că organizația există în ciuda dominației limbii engleze și că e organizație structurată care pe lângă reprezentarea politică și dimensiunea aceasta de mediere politică are și dimensiunea aceasta practică de finanțare de proiecte deja de ani de zile. Asta arată că în zonele unde francofonia e reprezentată există un interes și pentru alternativă. Sunt și în cadrul francofoniei, cred că din cele 90 de state 88 cred că sunt acum în francofonie dintre care 54 sunt cu drept de vot pentru că sunt membri observatori și membrii cu drepturi depline, printre cei membri cu drepturi de pline, cred că sunt 8 sau 9 organizații care sunt și în Coman Welt, și în Francofonie. Deci una nu exclude pe cealaltă. Și sunt foarte multe țări care caută și alternative, care caută să se lege de diferite structuri de reprezentare la nivel internațional. Cum vă spuneam specificul francofoniei spre deosebire de Coman Welt sau eu știu, de țări care folosesc engleza de nevoie, practic. Aici franceza este o alegere voită cumva, deci e o alternativă care e în continuare pe masă. Să vă mai dau un exemplu. TV Sanct Mond este una din instituțiile care funcționează în cadrul francofoniei. Pentru că francofonia are organizația internațională a francofoniei cu secretarul general care e un fel de căciulă politică. Și apoi există agenția universitară a francofoniei, există TV Sanc pe partea de media, există adunarea parlamentară a francofoniei, există asociația internațională a primariilor orașelor francofone, și apoi există o rețean foarte densă de organizații asociații și organizații neguvernamentale, inclusiv asociații patronale ale mediului de afaceri care se organizați tot mai mult în ultimii ani. TVS în fond are și emite și are reprezentare în 200 de țări din lume. În francofonie sunt doar 88. Ăsta este un exemplu că atunci când folosești inteligent o limbă puncte, poți să ajungi și pe zone în zone și pe teritoriu unde limba franceză nu e foarte mult folosită, dar e totuși e folosită ca limbă punte. Ei și TVS-ncă mon cu platforma media pe care o are și cu acoperirea pe care are, poate să fie un punct de plecare foarte interesant și asta e un alt element în programul meu de candidat în care să gândim un fel de Netflix francofon. Care să folosească limba franceză ca limbă de legătură și se pune în valoare producțiile mediatice și culturale locale, regionale ale țărilor și regiunilor reprezentate în francofonie.

SPEAKER_00 9:52

România este percepută ca o țară francofilă, este și o țară francofonă. În 2006, someul francofoniei a fost găsuit la București, dar cât de relevantă este astăzi prezența României în cadrul acestei organizații domnule ciorășme.

SPEAKER_02 10:08

De când România a organizat someul francofoniei, relevanța României în Francofonia a crescut de la un an la altul. În momentul de față, România e țara francofonă cea mai reprezentativă în Europa de est găzduiește aici la București sediul biroului regional la organizației internațională a Francofoniei și sediul regional și agenției universitare a francofoniei. Vorbind de mediul universitar, în Europa România e al doilea stat francofon cu ca număr de universități și de specializări în limba franceză pe care le propune. La nivel internațional, la nivelul organizației România e al șaplea stat din punctul de vedere a contribuției și a importanței. Deci după Franța, Belgia, cu Valonia, Canada, cu Quebecul Luxemburgu, elveția, care folosesc limba franceză și ca limbă oficială, România e urmatoarea țară ca relevanță. Deci are greutate în francofonie. România a avut deja președinția Ciliului de Administrație a augenție Universitare a Francofoniei prin domnul Sorin Campeanu, care de însuși în calitate de senator acum și de președinte al delegației parlamentare a francofoniei este și vicepreședinte al adunării parlamentare francofone. România are prezență activă, are unul din reprezentanții regionali ai francofoniei în zona oceanie domnului Franstea e tot român. România e prezentă și din punct de vedere al contribuției și din punct de vedere reprezentării. România din 2006, de când a organizat someul are și o contribuție voluntară print-un program de burse numite Ugen Ionescu, care până acum a finanțat cred că peste 1400 de burse pentru studenți din toate regiunile francofone. România e o țară activă, e o țară recunoscută și pentru România această organizație poate să fie un mijloc de conectare la anumite zone din lume la care altfel sunt mai puțin conectați.

SPEAKER_01 12:50

Ce ar înseamnă concret pentru România obținerea prin candidato a dumneavoastră a funcție de secretar general al francofoniei?

SPEAKER_02 12:57

Păi ar însemna în primul rând prezența unui român în frunte a unei organizații internaționale. Nu știu dacă România a mai avut cel puțin în istoria recentă un secretar general al unei organizații internaționale. A avut secretar general adjunct la NATO prin domnul Mircea Joană, are reprezentare periodică la nivel la 1, dar un mandat întreg într-o organizație la conducerea unei organizații internaționale, nu știu să fi avut. Deci ar fi, în primul rând, o relevanță diplomatică pentru român. Deja dacă reușim să obținem acest post, ar fi o victorie a diplomației române, în primul rând că eu sunt candidatul statului român, nu candidez pe persoană fizică. Apoi din această poziție aș putea facilita prezența și relevanța României, cum spuneam, în anumite zone unde altfel România ar fi mai puțin prezentă și sunt zone cu potențial de creștere economică important, zone geostrategice importante. Și mă refer aici la Africa, Africa magrebină, Africa subsahariană, asia, relația cu Canada, care de când a început disputa, să spun, cu Statele Unite și practic de când organizația Națiunilor Unite slăbește în relevanță să uită tot mai mult la alte mijloace și pârghii de conectare cu zone relevante din lume și Canada e un actor important în francofonie alături de țările francofone din Europa de vest. Africa acolo creșterea economică e de la 4 puncte procentuale în sus. Sunt foarte multe țări cu resurse minerale esențiale și determinante pentru noile tehnologii digitale, deci relevante și din punctul asta de vedere, pe tot ce înseamnă chestiuni legate de securitatea alimentară și agricultură care iară sunt domenii securitate cheie și strategice în lume, la fel relația dintre Europa și Africa e una importantă.

SPEAKER_01 15:31

Aici aveți un background important.

SPEAKER_02 15:33

Da, sigur. E unul din să zic aturile pe care le am în această candidatură, faptul că e un domeniu important pentru multe țări din Francofonie și un domeniu pe care s-a lucrat destul de puțin în cadrul Organizației Internațională a Francofoniei sau rețelei francofoniei până acum.

SPEAKER_00 15:52

Secretarul general este ales de șefii de stat ai țărilor membre în cadrul viitorului sommei, cel din luna noiembrie. Nu e propriu zis o campanie electorală, e mai degrabă o campanie diplomatică. Cum o construiți?

SPEAKER_02 16:06

Da, are ambele dimensiuni pentru că. sigur, e importantă această campanie diplomatică pentru că șefii de stat și de guverne sunt cei care vor decide, dar odată ales, secretarul general are și un rol important de reprezentare publică în spațiu francofon și atunci e important să fie cunoscut și de publicul larg. Pe de altă parte, în multe state, șei de stat și de guvern își vor decide poziția și din punct de și pornind de la percepția publică legată de candidați. Și atunci e important să acționăm pe ambele nivele și această campanie este și o oportunitate de a crește prezența publică a României în zone unde altfel nu ajung informații despre România. Deci e important tot ce facem în această perioadă și din punct de vedere diplomatic pentru că reactivăm sau îmbunătățim și amplificăm anumite canale diplomatice care erau mai puțin folosite probabil până acum. Și asta e util nu doar pentru această alegeri, ci pentru multe alte lucruri care se întâmplă la nivel internațional. Și vorbind de publicul larg, această campanie permite să se audă despre România în zone un se aude mai puțin și din punct de vedere economic, turistic, comercial, contează foarte mult. Astăzi publicitatea contează foarte mult și de și o ocazie de a face publicitatea României.

SPEAKER_01 17:51

O francofonie curajoasă, pragmatică, incluzivă și orientată spre viitor, cam așa vă definiți viziunea. Ce înseamnă asta mai exact?

SPEAKER_02 18:01

Păi am explicat ce înseamnă pragmatică, realistă, orientată spre viitor, înseamnă să ne uităm care ar fi elementele care determină relevanța acestei organizații în viitor și aici am vorbit despre cooperarea economică. Apoi tinerii și femeile sunt două categorii sociale esențiale în cadrul francofoniei în mai multe regiuni, dar mai ales în Africa și de altfel tinerii peste tot. Inclusiv am pus asta și ca mesaj că această organizație nu trebuie să rămână prizonerea unor relații istorice între Africa și anumite țări din Europa de vest prizonere istoriei perioadei coloniale și postcoloniale, și că această organizație trebuie să meargă să fie mai prezentă și în zone și în regiuni și în state care au adoptat limba franceză și continuă să mențină limba franceză pentru că din diferite motive importante pentru ele. Și atunci. Dacă până acum majoritatea secretarilor generale ai acestei organizații au provenit din Africa, acum un secretar general provenind dintr-o altă regiune ar însemna oportunitate de deschidere mai mare a acestei organizații și spre celelalte regiuni altele decât Africa, care va rămâne în continuare o regiune esențială. Deci, asta e un adevăr, e o realitate, acolo se află cei mai mulți locutor de limbă franceză, adică vorbitor de limbă franceză în momentul de față, acolo e un potențial mare și de creștere demografică, dar și de creștere economică. Deci, fără îndoială, oricine ar fi la conducerea acestei organizații, Africa rămâne o regiune esențială, dar e important să activăm și să stimulăm o prezență mai activă și a celorlalte regiuni și mă gândesc că aici la Asia, în primul rând, oceania, așa cum spuneam, Canada, cu Quebecul și cu Nouveau Brunswick sunt deja foarte prezente și active, dar dau semne că vor să fie și mai active în viitor în cadrul organizației. Și de asta am ales acele cuvinte cheie, pentru că acele cuvinte cheie descriu foarte bine esența programului meu de candidat.

SPEAKER_01 20:43

Dar care sunt așteptările statelor africane ale țările țărilor din sudul global față de francofonie?

SPEAKER_02 20:51

Păi, în primul rând, ca organizația să rămână una relevantă la nivel internațional, să poată să joace în continuare un rol important de mediere și de aplanarea unor tensiuni în regiune, să ofere oportunități și asta e un cuvânt cheie. Să ofere oportunități, mai ales cum spuneam, pentru tineri și pentru femei. Pentru că în foarte multe din societățile africane, femeile joacă un rol social, esențial, dar și rol economic important la nivelul comunităților locale și, evident, pentru tineri e foarte important să fie oferite oportunități și pentru cei care vorbesc limba francez. Și atunci e important pentru zona aceasta africă și cooperarea economică cu celelalte regiuni dezvoltate din cadrul francofoniei. Europa în sens larg Canada și chiar și zona asiatică Vietnamul, Cambodgia. Laos în țări care cresc economic. Vietnamul este un tru al asiei de sud-est foarte activă. Și e importantă și prezența aceasta mediului francofon pentru că Africa este foarte mult curată, să spun așa, un cuvânt drăguț de către China, Rusia, evident Statele Unite. Și atunci pentru o regiune cu potențial imens de creștere și economică și demografică, e important să existe și această alternativă francofonă.

SPEAKER_01 22:42

Dar care ar fi alternativa oferită de francofonie la oferta, la atracția Chinei sau a Rusiei?

SPEAKER_02 22:51

Obiectivele sunt diferite. Francofonia există deja de câteva zeci de ani în jurul acestui element comun care este limba. Important acum este ca în jurul acestui element comun care e firul roșu al francofoniei să construim oportunități pe alte domenii. Și de asta vorbeam de cooperarea economică comercială și sigur că de aici apar și elemente de cooperare geostrategică, securitară. Africa are nevoie de sprijin din partea unor țări din Europa și Canada pentru a se proteja în anumite domenii. Țeri din Europa au nevoie de resurse ale subsolului din Africa pentru a dezvolta tehnologiile. Africa își dorește capital care să fie investit în țările respective și să ajute la dezvoltarea economiilor locale și la valorificarea resurselor naturale pe care le au acolo. Europa e interesată să investiască în dezvoltarea economică a țărilor respective și ca să reducă fluxurile migratorii care au la bază motive economice, subiectul e complex. Important e că această organizație are deja un punct comun, are o istorie comună, are o platformă comună, o fundație comună și pe această fundație acum e important să construim elemente proiectate spre viitor.

SPEAKER_00 24:35

În actualul context geopolitic cu războiul din Ucraina, cu tensiunile din cazi, cu situația din orientul mijlociu, poate deveni francofonia mai mult decât o organizație de soft power?

SPEAKER_02 24:50

E mai mult decât o organizație de soft power prin potențialul pe care îl are. Un lucru interesant e că, vă spuneam, sunt 54 de state în momentul de față active și cu drept de vot, care chiar folosesc și limba franceză destul de mult, dar pe lângă ele mai sunt încă 30 ceva de state care preferă să fie în cadrul organizației francofonie și să fie la masa somurilor francofoniei, chiar dacă limba franceză nu e atât de prezentă în țările respective. Și asta e un semn că această organizație atrage interes și din partea unor organizații care poate nu-și pot justifica prezența prin o dimensiune foarte activă a limbii în cultura lor, dar totuși sunt interesate. Deci, din punctul acesta de vedere, cred că organizația atrage interes. Po să devină mai mult decât un soft power, chiar și o organizație de soft power e importantă în zilele pe care le trăim, care, așa cum am spus, sunt caracterizate prin foarte multe focare de tensiuni și de conflict. E bine atunci când ai organizații care pot să contribuie la prevenirea apariție unor conflicte, nu doar să se implice în conflicte care au izbucnit deja. Și din punctul asta de vedere, francofonia are o istorie mai ales în zona aceasta a Africii a Oceaniei, are deja o istorie care a arătat că poate să fie eficient în astfel de situații.

SPEAKER_01 26:44

Domnule Dacian cieloș ne îndeptăm spre final. Știu că aveți susținerea domnului președinte, dar candidatura presupune inevitabil și o relație cu președintele Franței Emmanuel Macron. Aveți și susținerea sa?

SPEAKER_02 26:57

Surprinzător poate pentru unii, Franța nu mai are influența pe care o avea, nu știu, în urmă cu 20-30 de ani în cadrul francofoniei. Sunt foarte multe țări din organizația aceasta și mai ales din Africa, care își arată tot mai mult autonomia inclusiv politică. Sigur că am avut o colaborare cu președintele francezi în perioada că am fost în Parlamentul European și am condus un grup politic din care făcea parte și partidul inițiat de președintele Macron. Dar oricât de surprinzător ar părea nu numai că nu este suficient susținerea franței, dar poate să fie chiar și contraproductivă susținerea prea puternică din partea Franței. Eu prefer să mizez pe originea mea română. Pentru că România este poate surprinzător pentru unii în continuare foarte bine percepută încă foarte multe țări din Africa și din Asia. Pentru că România are o istorie de parteneriat și de colaborare de la egal la egal cu foarte multe state care acum sunt în francofonie. Și un candidat din Europa de Est inspiră mai multă încredere în aceste zone din Africa și din Asia, decât un candidat din Europa de vest de exemplu.

SPEAKER_00 28:29

Damnele dar cearoli, vă mulțumim pentru interviu. Noi suntem Adela Greceanu și Matei Martim. Puteți asculta timpul prezent și pe site-ul radiodomaniacultural.0 precum și pe platformele de podcast pe Apple Pocatest și Spotify. Cu bine pe curând!

SPEAKER_01 28:50

Un talk show despre politică, societate și cultură difuzată de luni până vineri la Radiu România Culturală. Cum ți s-a apărut episodul de azi? Lasă-ne un comentariu și spune ne părerea ta. Ne poți urmări și pe Facebook. Cută pagina Tul prezent.