Cele două Românii: percepțiile și aspirațiile tinerilor în contextul inegalităților sociale

Un sfert dintre tinerii din România consideră că dictatura ar putea fi mai bună decît democrația „în anumite condiții”, se arată în studiul „Opinii, temeri și aspirații ale tinerilor într-o Românie a inegalităților sociale”, realizat de Fundația Friedrich Ebert. De asemenea, 41% dintre tineri consideră că ar fi bine pentru România să aibă un lider puternic, „care să nu își bată capul cu Parlamentul și cu alegerile”. Totodată, NATO este instituția în care tinerii au cea mai mare încredere, urmată de armată și Uniunea Europeană. Acest raport face parte dintr-o serie de studii privind opiniile tinerilor din 12 țări din sud-estul Europei. Am discutat cu unul dintre autorii săi, Gabriel Bădescu, profesor de științe politice și director al Centrului pentru Studiul Democrației la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.

Aflăm din studiu că „rata abandonului școlar din România este cea mai mare din UE, de 16%, în creștere între 2019 și 2023. Diferențele între urban și rural sunt uriașe: 31% în rural și 5% în urban”. De ce atît de mulți tineri români renunță la școală?

Gabriel Bădescu: „România e o ţară atipică şi, în multe privinţe, atipică într-un sens prost. Diferenţele acestea între urban şi rural nu se întîlnesc în alte ţări europene. Sînt de fapt două Românii. Noi vedem adesea medii, venit mediu, şomaj mediu, abandon şcolar mediu dar de fapt între urban şi rural diferenţele sînt foarte mari. Ce ne spun aceste date este că instituţiile româneşti nu reuşesc să reducă din decalaje ci, dimpotrivă, acestea cresc progresiv în timp şi asta e o problemă. (...) În primul rînd, în rural aproape că nu există licee. Deci copiii din rural, cînd termină şcoala acolo, trebuie să se mute la oraş şi asta înseamnă costuri mari, un efort mare pentru familiile din rural, care din start tind să fie mai sărace decît cele din urban. Apoi e şi o problemă de calitate a şcolii. Şcolile din rural tind să aibă dotări mai puţine şi tot mai mulţi profesori care nu sînt calificaţi.”

Ce schimbări ar putea contribui la o stabilitate, mai ales a celor tineri?

Gabriel Bădescu: „Un lucru cu totul neaşteptat este faptul că România a crescut ca populaţie în ultimii doi ani şi asta vine ca urmare a unei migraţii de întoarcere – cetăţeni care se întorc – şi a creşterii imigraţiei. Probabil că nu e sustenabil acest trend dar e cumva un fapt legat de creşterea economică foarte consistentă din ultimii ani. Sînt tot felul de indicatori economici care descriu o imagine de ansamblu pozitivă. Dar în acest context, şi subliniem lucrul ăsta în studiu, tinerii nu se află printre cîştigătorii trendului de creştere. Indicatorii care se referă la calitatea vieţii tinerilor sînt sub medie. Tinerii sînt o categorie care nu beneficiază din plin de schimbări. Ăsta e un aspect important. Al doilea este că o societate care creşte economic, precum cea românească, dar care nu investeşte în calitatea instituţiilor şi, în particular, în educaţie, nu are parte de o creştere sustenabilă.” 

Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral!

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural