Republica Moldova înainte de alegeri. Cum pot fi combătute propaganda, narațiunile false și influența rusă

Republica Moldova se pregătește pentru alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, care vor avea loc în 20 octombrie. În aceeași zi cu scrutinul prezidențial, moldovenii sînt invitați să spună dacă doresc înscrierea în Constituția Republicii Moldova a aspirației de aderare a țării la Uniunea Europeană. De ce autoritățile consideră necesară schimbarea Constituției în acest sens? Care sînt principalele teme de campanie electorală? În ce măsură sînt pregătite autoritățile moldovene să descopere și să descurajeze scheme de finanţare ilegală şi corupere venite pe filieră rusă şi menite să influenţeze votul cetăţenilor? L-am întrebat pe expertul în politici publice Andrei Curăraru, de la WatchDog, Republica Moldova. 

Andrei Curăraru: „Este un efort fără precedent din partea Federaţiei Ruse de a dezinforma, cu implicarea unui număr mare de actori, de la preoţi, la lideri de opinie locali, la jurnalişti care au devenit peste noapte politicieni dar şi prin scheme de corupere care au ţintit o cifră gigantică pentru Republica Moldova: circa 130.000 de oameni implicaţi într-un fel sau altul în scheme de corupţie, oameni care au primit sume de bani pentru a vota NU la referendum dar şi pentru a susţine un candidat la prezidenţiale. (...) Noi, la WatchDog, am identificat circa 200 de linii narative false legate de Uniunea Europeană care circulă în Republica Moldova. Încercăm sistematic să le demascăm, să le contracarăm atunci cînd le vedem promovate mai activ.”

Ce impact ar putea avea pe termen lung acest referendum asupra relaţiilor dintre Chişinău şi Transnistria, avînd în vedere contextul geopolitic sensibil?

Andrei Curăraru: „Acum avem o situaţie un pic bizară. Peste 80% din exporturile din Transnistria merg în Uniunea Europeană. Vedem o susţinere cu mult mai mică din partea Federaţiei Ruse pentru acest regim secesionist. Iar în special clanul Sheriff, care domină economic această regiune, este interesat de accesarea fondurilor de pre-aderare, de investiţii în infrastructura de acolo şi de posibilitatea de a găsi o soluţie prin care să continue activităţile economice cu UE. Or, europenizarea ar putea să creeze nişte pre-condiţii pentru Republica Moldova să-şi soluţioneze acest conflict care durează de mai mult de 30 de ani.”   

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural