Ministerul Apărării Naționale a făcut publice primele două proiecte de lege privind apărarea națională. Legea apărării care e acum în vigoare a fost adoptată în 1994 și a suferit șapte modificări, ultima în 2011. E nevoie de modificarea legii apărării naționale? În proiectul pentru o nouă lege se folosește conceptul „amenințare hibridă”. Despre ce e vorba și cum poate interveni forța de apărare pentru a contracara o asemenea amenințare? L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.
Robert Lupițu: „În momentul în care vorbim nu de nevoia de a ne apăra, ci de nevoia de a descuraja, avem nevoie în egală măsură şi de forţă umană foarte bine calificată din perspectivă militară, şi de echipamente şi tehnică militară care să poată fi mînuită de soldaţi.”
E util în Europa, în România, discursul despre posibilitatea unei confruntări NATO-Rusia sau doar stîrnește panică?
Robert Lupițu: „Cred că e bine să avem o abordare realistă prin care cetăţenii să înţeleagă că pericolul nu este iminent dar nu este exclus, riscurile nu sînt iminente dar ele există. (...) Structurile militare NATO sînt obligate să opereze cu toate scenariile. Şi acum, fiindcă Rusia a declanşat acest război, sîntem în situaţia să ne punem problema cum ne-am descurca în scenariul în care ar avea loc un conflict. Însă, din moment ce Rusia nu a reuşit în 25 de luni să avanseze în aşa fel încît să cucerească Ucraina, în aşa fel încît să cadă Kievul, este clar că forţa armată occidentală descurajează Rusia şi trebuie să continuăm să descurajăm Rusia.”
Apasă pe Play pentru a asculta interviul integral!
O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural